Mentorul şi Dinastia Song - Ioan Luchian Mihalea

ARTÅ. Ioan Luchian Mihalea ştia să certe, să ceară, ştia să laude, să dea curaj şi satisfacţie celor care-şi aţinteau privirea către ochii şi mâinile dirijorului

Song-ul a fost viaţa lui Ioan Luchian Mihalea. Nu este o deducţie, ci o confirmare venită din multe părţi, de la cei care l-au cunoscut. "Măi, n-aţi fi nimic fără mine... Dar nici eu n-aş fi nimic fără voi!", le-a zis Oanţă tinerilor din grupul său coral.

Fără Mihalea, Song-ul n-ar fi putut exista, aşa cum fără el aproape că a dispărut. Au rămas aceiaşi oameni, cu acelaşi talent, dar nu pe scenă. Le lipseşte Oanţă. El i-a învăţat să fie discreţi, respectuoşi. El îi făcea să se simtă tineri, frumoşi şi liberi. El i-a învăţat să zâmbească şi să aibă atitudine. El era mentorul, iar ei, Dinastia Song. Legătura lor s-a păstrat peste timp. Unora li s-a arătat în vis, de aceea mulţi nici nu spun că Mihalea nu mai este, ci doar c-a plecat puţin. Iar "«Perioada Oanţă» revine în memorie ca un vis splendid, irepetabil ca şi adolescenţa", aşa cum spune Ioana Bogdan.


MÂNÅ DE FIER. A câştigat publicul de toate vârstele, l-a sedus, l-a fermecat oferindu-i un program vesel, antrenant, uneori interactiv, performanţe interpretative de cea mai bună calitate din repertoriul clasic sau modern. Ştia să conducă cu mână de fier "mulţimea coriştilor studenţi" sau pe cea a "prichindeilor". Telefona, convingea, antrena directori de fabrici de pantofi, de confecţii, să facă numai costumaşe originale pentru copiii Minisong-ului sau cămăşi colorate asortate pentru blugii studenţilor lui. Nici tu urmă de maşini fiţoase, concedii în insule exotice, deşi poate şi le-ar fi dorit!


Nimic nu era prea mult sau prea bun când venea vorba de copii. Într-un cartier cu mulţi pitici, cum era Drumul Taberei, Ioan Luchian Mihalea, prin firma sa, Bazart SRL, a vrut să amenajeze un castel construit în jurul unei scene din Parcul Moghioroş. Cu doar o lună înainte de a muri, Consiliul local al Sectorului 6 îi răspunde afirmativ, cerând un proiect detaliat în vederea eliberării autorizaţiei de construcţie. Castelul a rămas, însă, doar un vis pe hârtie.


SUFERINŢÅ ŞI BUCURII. "M-a sunat cu o seară sau două înainte de noaptea aceea funestă în care a fost ucis – îşi aminteşte Ioana Bogdan. Avea lacrimi în glas. Îmi spunea disperat şi dezamăgit că nu mai are susţinere pentru corurile lui, că pentru a trăi este nevoit să cânte în restaurant şi că onorariul pe o săptămână «e mai mare decât salariul lui lunar de profesor de muzică»… Suferea cumplit".


Ioan Luchian Mihalea a vrut să facă foarte multe într-un timp foarte scurt. Parcă ar fi ştiut că viaţa i se va termina "înainte de vreme". A reuşit totuşi să trăiască bucuria de a fi părinte. În ziua în care a devenit tătic, Mihalea plângea de fericire. Când a aflat, a venit ca o furtună la spital. "Am născut foarte repede, deşi aveam 34 de ani. Şi-a pus mâinile la ochi, îi dăduseră lacrimile. Îl adora pe Ionuţ. Îl ridicase pe un piedestal", dezvăluie fosta lui soţie Adina Mihalea. Da, Oanţă a fost căsătorit. Doar trei ani.


"În 1977 am intrat în Song şi ne-am căsătorit abia în 1990, spune Adina. Nu s-a aprins scânteia. A fost ceva neaşteptat... Ne-am căsătorit la Piteşti, doar noi doi, fără martori. La biserică n-am ajuns. Am amânat...". Adina Mihalea nu s-a împăcat cu soarta soţului ei, spune că viaţa este nedreaptă şi că singurătatea e mai bună în unul decât în doi. Îşi duce crucea, n-a renunţat la statutul de văduvă, păstrându-şi pe degetul de la mâna stângă inelul care a legat-o în urmă cu 17 ani de Ioan Luchian Mihalea.


FÅRÅ AMORURI
"Song-ul este singura mea dragoste, ratând astfel multe alte «amoruri»: de aici capacitatea de a realiza nişte lucruri care mi se potrivesc, aşa cum şi eu mă potrivesc lor. Şi încă ceva, mă întreb în fiecare seară dacă ceea ce am făcut, am făcut bine"
Ioan Luchian Mihalea


FRONTMAN
"Amintirea mea despre Ioan Luchian Mihalea este următoarea: o persoană extrem de tonică, extrem de energică şi întotdeauna pusă pe cântat şi pe glume. Până a murit, eu nici n-am ştiut că e gay. N-am simţit nimic, decât o mare camaraderie din partea lui şi un foarte accentuat simţ al umorului. Şi era şi un bun lider... un frontman"
Ioan Gyuri Pascu


DE VALOARE
"Când suna telefonul, după miezul nopţii, ştiam că el este. Sub pretextul că râvneşte la un borş de lobodă sau o supă de roşii, ne prindea dimineaţa în bucătărie punând la cale tot felul de proiecte de emisiuni tv. Graţie calităţii muncii sale şi a colaboratorilor săi, a lăsat în arhiva de aur a TVR numeroase materiale de certă valoare artistică"
Ioana Bogdan

Din toată lumea adunate

Ediţia de Colecţie dedicată lui Ioan Luchian Mihalea conţine, bineîneţeles, şi un CD pe măsura valorii sale artistice. Veţi recunoaşte multe melodii care au făcut din Song cel mai îndrăgit grup coral din acea perioadă. Iată doar câteva exemple: "Iac-aşa", "Sârba pe loc", "Zamfira", "Linu-i lin şi rujmalin", "Guantanamera", "Cucul", "Kalinka", "Suită corală din Ţara Oaşului", "Sârba în căruţă", "Mărită-ţi, babo, fata!", "Vis de dragoste", "Lugojana", "Quando ritrovo", "Ciobănaşul", "Mama", "Pădure deasă, pădure", "Katiuşa". Bagheta magică a dirijorului Mihalea a acordat toate aceste piese pe sufletele tinerilor care au alcătuit de-a lungul anilor grupul Song.
de Dana Andronie, Dana Cobuz
from jurnalul national